Universitățile asociate ale Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT) - Universitatea POLITEHNICA din București (UPB), Universitatea Politehnica Timișoara (UPT), Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (UTC), Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (UTI) și Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) - constituită pe data de 24 iunie 2015, atrag atenția Guvernului asupra faptului că politicile din domeniul educației - și cu precădere cele din domeniul învățământului superior - au creat dezechilibre majore la nivelul sistemului de învățământ și au fost luate fără consultarea instituțiilor relevante din domeniu cu riscuri foarte grave pentru viitorul apropiat al economiei și educației naționale.

Având ca principală preocupare calitatea formării resursei umane în relație cu piața muncii, ARUT își propune ca în perioada următoare să întreprindă o analiză extensivă a implementării procesului Bologna în contextul României. Considerăm că o astfel de analiză ar putea reprezenta o imagine clară și cuantificabilă a performanței modelului implementat în țara noastră, și a modelului în care instituțiile de învățământ superior pot aborda noi perspective prin care să își optimizeze performanțele.

Resursa umană specializată este fundamentul creșterii economice. ARUT sprijină prioritizarea educației, cu obiectivul explicit al creșterii economice și protestează împotriva măsurilor care îngreunează activitatea principalilor formatori de resursă umană specializată- universitățile.

Următoarele argumente stau ca fundament inițiativei noastre de a continua și extinde protestul dacă problemele semnalate nu vor fi soluționate prin consultarea instituțiilor din spațiul învățământului superior românesc:

  1. Prevederea legală cu privire la alocarea a 6% din PIB nu a fost respectată.
    În 2015 alocarea a fost de 3,7% din PIB, sub circumstanțele în care România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mică finanțare acordată învățământului.
  2. Finanțarea per student a scăzut în fiecare an.
  3. Guvernul a oferit majorări salariale succesive fără să aloce, în realitate, buget pentru aceste creșteri. Promisiunile Guvernului au fost, astfel, suportate în mod independent de către universități, fără a se oferi o opțiune pentru menținerea stabilității bugetelor instituționale.
  4. Deciziile instanțelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, ca urmare a unor erori de natură legislativă - generate, așadar, de Guvern sau Parlament - au necesitat, în numeroase cazuri, suplimentarea fondurilor din venituri extrabugetare.
  5. România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește proporția din PIB acordată cercetării.
  6. În ciuda acestor uriașe dezechilibre create la nivelul bugetelor instituțiilor de învățământ superior, singurul instrument prin care universitățile pot spera să creeze stabilitate - Fondul Social European - este încontinuu obstrucționat în traseul lui către beneficiari. Întârzierile enorme în etapele contractării, precum și politicile care îngreunează desfășurarea procedurilor fac ca proiectele cu finanțare europeană - un instrument care ar trebui să fie activ și ușor de accesat - să fie un demers riscant pentru multe instituții.

În condițiile în care universitățile reprezintă o etapă crucială a pregătirii specialiștilor la nivel național, iar absolvenții universităților tehnice reprezintă forța de muncă pentru unele dintre sectoarele strategice cu cea mai mare creștere în ultimii 5 ani - cum ar fi construcții, electronice, software, hardware sau auto - credem că a lua decizii fără a consulta instituțiile relevante în domeniu - universitățile - este un mecanism defectuos în crearea de politici educaționale.

Drept consecință a situației în care au fost aduse instituțiile de învățământ superior, Alianța Română a Universităților Tehnice solicită următoarele:

  1. Retragerea OUG 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016;
  2. Creșterea semnificativă a finanțării pe student;
  3. Stabilirea unor termene limită pentru atingerea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare;
  4. Optimizarea procesului de depunere și implementare a proiectelor, astfel încât acestea să poată fi contractate și implementate/derulate fără dificultăți și ambiguități. Reglementările europene în acest sens prevăd consultarea publică a măsurilor legislative cu impact economic și social la nivel național, deși recomandările instituțiilor sunt rareori luate în considerare în România.
  5. Susținerea legii privind deducerea fiscală cu privire la cheltuielile de cercetare-dezvoltare, similar cu alte domenii strategice conexe, cum ar fi IT.

ARUT solicită respectarea prevederilor Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Ordonanței 75/2005, cu completările și modificările ulterioare, precum și a practicilor internaționale, în vederea atingerii obiectivelor asumate prin strategia națională în domeniu - anume eliminarea posibilității ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității să „vândă” diplome de nivel universitar fără nici o acoperire în competențele absolvenților.

Nu în ultimul rând considerăm că punctele amintite - la fel ca restul deciziilor care privesc universitățile - să fie luate în consultare cu reprezentanți ai universităților.

În cazul în care măsurile amintite nu vor fi soluționate vom demara atât demersuri pe cale legală, cât și proteste publice pentru a încerca să contracarăm subfinanțarea severă a învățământului românesc.

Attachments:
Download this file (Scrisoare deschisa.pdf)Scrisoare deschisă[ ]198 kB